Călătoria unui Artist în Lumea Culorilor și Imaginației.
Cateva informatii pe scrut, rezumate la esenta si oferite intr-un interviu din finalul anului 2023.
Povestește-ne, te rog, despre început! Cum a luat viață opera ta și de cât timp activezi în acest domeniu al artelor vizuale?
Provin dintr-o familie cu mai multe generații de artiști, eu fiind ultimul în viață ca pictor. Am mai avut însă membri de familie literați, muzicieni din filarmonică și câtiva pictori români, dar și maghiari, fiind descendent al unei importante familii mixte de aristocrați din Transilvania. O zonă aparte a țarii în care și astăzi conviețuiesc mai multe naționalităti, iar majoritatea familiilor sunt mixte.
Perioada de debut propriu-zisă în plan artistic vizual a avut loc în jurul anilor 1998-1999. Am știut însă din copilărie că pentru această activitate a fost să mă nasc. Practic atunci când te naști pentru a face un anume lucru, este vorba despre o vocație și nu „pasiune sau hobby” cum se mai numește generic cultura în țara noastră.
Când faci ceva ca pe un hobby nu este același lucru ca atunci când te naști așa. Meseria de artist îți este precum un viciu fără de care n-ai cum să trăiești. Uneori destinul unui artist este precum un blestem cu care vii pe lume, dar mergi înainte pentru că nu poți trăi fără.
În anul 2024 se împlinesc aproximativ 25 de ani de activitate neîntreruptă în domeniul picturii, cu implicare culturală constantă pe toate continentele lumii, participând în fiecare an în diferite muzee, la expoziții vizuale în plan internațional și chiar în competiții mondiale.
Sunt inspirații din trăiri, gânduri și experiențe personale. Eu, viața mea mai puțin confortabilă sau conformistă, sunt principalele surse de inspirație. Idei, gânduri și trăiri personale, le deformez de realitate într-o nouă dimeniune văzută, trăită și simțită de mine. Cumva, încerc să sugerez oamenilor faptul că lumina, viața și tot ceea ce ne înconjoară nu se rezumă doar la detaliu, ci la esență.
Cel mai tare mă inspiră noaptea, aspect care mi-a și format acest pseudonim „Noktys” care reprezintă o combinație fonetică și de litere grecești și latine ce s-ar traduce prin” întuneric, noapte, un om al nopții” într-o posibilă traducere mot à mot.
Din punct de vedere profesional, care este cel mai important lucru pe care l-ai realizat? Ai vreun regret?
Cel mai important mi se pare faptul că am reușit să-mi văd de meserie fără să trebuiască să fac altceva, în ciuda vâltoriilor vieții și a marilor provocări întâmpinate până în prezent.
Nu, nu regret nimic. Orice decizie pe care o iau, mi-o asum. Mă gândesc foarte bine înainte de a face ceva, astfel încât să nu trăiesc niciodată cu regrete. Sunt un om fără regrete, tot ceea ce a fost, bun sau rău, a contribuit la ceea ce sunt eu astăzi. Dacă n-ar fi fost astfel, eu astăzi n-aș fi fost așa și mă simt destul de rezonabil în propria piele.
În aproape 25 de ani de activitate în domeniul artei vizuale, cum ai caracteriza parcursul tău?
Lucrurile cred că și-au urmat cursul firesc în viața mea, în ciuda unor experiențe uneori foarte grele și ale unor provocări mai mari decât m-aș fi putut gândi că pot întâmpina. Am avut totuși șansa și posibilitatea de a le depăși și a-mi continua nestingherit activitatea. Această profesie m-a învățat să rezist doar pentru că exist, să persist doar pentru că rezist.
Astfel pictura este prima iubire care m-a urmat din copilărie până în prezent si ne-am susținut reciproc . Mi-a fost alături și în momentele fericite ale vieții dar și în cele mai grele sau chiar critice. Este o iubire stranie, chiar misterioasă, plină de năbădăi, busculade, chinuri existențiale și euforii ce te pot duce radical de la agonie la estaz și din paradis în abis și vice versa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu